Înainte de ziua de 26 ianuarie, am transmis invitații, am sunat în stânga și în dreapta pentru a ne asigura că știu toți.

Nu era programat, dar se cerea ca în urma spectacolelor de la Sarichioi, Ciucurova și Babadag, acolo unde păpușile și-au regăsit rădăcinile și au fost aplaudate și apreciate pe limba lor, să ajungem și la Tulcea, acasă unde elevii voluntari și echipa de proiect a văcut vâlvă cu proiectul de succes. Colegii și părinții, profesorii i prietenii elevilor voluntari merită să știe de ce în timpul liber o echipă unită și hotărâtă să realizeze un spectacol frumos, ratează petreceri, plimbări în familie, activități extra școlare… de ce unor elevi de excepție ca cei din echipa noastră, le mai trebuia un proiect.

După 14 luni de muncă, încântare, eforturi ce au adus surprize nebănuite… proiectul ce se încheie, capătă marca unui “nou început”.

Din lacrimile și strângerile energice de mână, aplauzele publicului și mulțimea ce se îmbulzește în jurul păpușilor la sfârșit de spectacol, înțelegem că suntem la un început frumos. Începutul unor noi speranțe pentru etniile ruși lipoveni, rromi și turci.

Chiar reprezentantul rromiloir din Tulcea ne spune: ați ridicat prestigiul și frumusețile etniei noastre la nivelul celorlalte…ați făcut pentru noi ceea ce nimeni nu a făcut în Dobrogea.

Reprezentanții turcilor erau în lacrimi și au spus că spectacolul nostru onorează etnia turcă, drept pentru care merităm toate laudele.

Rușii lipoveni, reprezentați de părinți de-ai copiilor și profesori, sunt încântați că este loc pentru istoria și cultura lor, pe scena unui Teatru.

Inspectoratul Școlar ne felicită și ne încurajează că astfel de proiecte nu pot decât să facă viitorul unei comunități multietnice, așa cum este Tulcea, un viitor frumos și sigur, în care egalitatea de șanse și respectul pentru diversitate se transformă în profil de dobrogean european.

Pentru noi, ca eveniment final, spectacolul “Ieri si azi” este un bonus de merit, având ajutorul Teatrului “Jean Bart” prin punerea la dispoziție cu titlu gratuit a sălii și oferta personalului de a ne asista în acest ultim spectacol.

Nu broșurile și mapele, ci zâmbetul plin de emoție al celor prezenți, garantează reușita și continuitatea unui pas pe care l-am făcut către viitorul în care diversitatea este sărbătorită de cei ce azi o descoperă cu uimire, dar mâine o vor transforma în normalitate și conviețuire.

În contextul unor tulburări existente (2015-2016) la nivel european în sfera migrației culturilor și a popoarelor de diferite etnii, modelul “enclavei” Dobrogene poate constitui exemplul că se poate trăi în acceptare și că viața este cu atât mai frumoasă în diversitate.

Suntem recunoscători că am reușit să finalizăm acest episod dar așteptăm cu emoție următorul, sau…de ce nu ?, un nou sezon al sărbătoriirii Diversități Dobrogene pentru Comunitatea Europeană.

Adrian Popa